ocupant
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză occupant.
Pronunție
- AFI: /o.ku'pant/
Substantiv
| Declinarea substantivului ocupant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ocupant | ocupanți |
| Articulat | ocupantul | ocupanții |
| Genitiv-Dativ | ocupantului | ocupanților |
| Vocativ | ocupantule | ocupanților |
- (adesea adjectival) stat care (prin forțele sale armate) ia în stăpânire un teritoriu, un oraș străin etc.
- (p.ext.) persoană care are sau ia (temporar) în posesiune ceva; ocupator.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads