oprit

română

Etimologie

Din verbul a opri.

Pronunție

• AFI: /oˈprit/

Substantiv

Declinarea substantivului oprit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	oprit	oprite
Articulat	opritul	opritele
Genitiv-Dativ	opritului	opritelor
Vocativ	opritule	opritelor

1. oprire.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului oprit
	Singular	Plural
Masculin	oprit	opriți
Feminin	oprită	oprite
Neutru	oprit	oprite

1. interzis; rezervat.

Cuvinte compuse

• pădure oprită

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din opri.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru opri.

Anagrame

• porți

Referințe

• DEX '98 via DEX online