opta

română

Etimologie

Din franceză opter < latină optare.

Pronunție

• AFI: /op'ta/

Verb

Conjugarea verbului opta
Infinitiv	a opta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	optez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să opteze
Participiu	optat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (cu determinări introduse prin prep. „pentru”) a alege, a prefera din două sau mai multe lucruri, soluții, situații etc. pe cea considerată mai convenabilă; a se decide în favoarea cuiva sau a ceva.

Cuvinte derivate

• optare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apto

Referințe

• DEX '98 via DEX online