ornat

română

Etimologie

Din latină ornatus. Confer germană Ornat.

Pronunție

• AFI: /orˈnat/

Substantiv

Declinarea substantivului ornat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ornat	ornate
Articulat	ornatul	ornatele
Genitiv-Dativ	ornatului	ornatelor
Vocativ	ornatule	ornatelor

1. (înv.) veșmânt de ceremonie; (la pl.) odăjdii.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din verbul a orna.

Adjectiv

Declinarea adjectivului ornat
	Singular	Plural
Masculin	ornat	ornați
Feminin	ornată	ornate
Neutru	ornat	ornate

1. împodobit, decorat.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din orna.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru orna.

Referințe

• DEX '98 via DEX online