placaj
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză placage.
Pronunție
- AFI: /pla'kaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului placaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | placaj | placaje |
| Articulat | placajul | placajele |
| Genitiv-Dativ | placajului | placajelor |
| Vocativ | ' | ' |
- material de construcție obținut prin încleierea unui număr de foi de furnir, așezate una peste alta, folosit, mai ales, la confecționarea mobilei.
- înveliș protector sau decorativ (de lemn, de piatră, de cărămidă etc.) cu care se acoperă un element de construcție.
Traduceri
Traduceri
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads