plasator

română

Etimologie

Din a plasa + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /pla.sa'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului plasator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plasator	plasatori
Articulat	plasatorul	plasatorii
Genitiv-Dativ	plasatorului	plasatorilor
Vocativ	plasatorule	plasatorilor

1. persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol.
2. persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc.

Cuvinte derivate

• plasatoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online