plic
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din neogreacă πλίκος (plíkos), din italiană plico.
Pronunție
- AFI: /plik/
Substantiv
| Declinarea substantivului plic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plic | plicuri |
| Articulat | plicul | plicurile |
| Genitiv-Dativ | plicului | plicurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- pachet de hârtie de formă, mai ales, dreptunghiulară pentru expedierea scrisorilor.
Traduceri
Traduceri
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads