pripi

română

Etimologie

Din bulgară припра (pripra).

Pronunție

• AFI: /pri'pi/

Verb

Conjugarea verbului pripi
Infinitiv	a pripi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	pripesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să pripească
Participiu	pripit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă.
2. (v.intranz.) (înv.) a se grăbi, a se zori.
3. (v.tranz.) a accelera, a iuți ritmul unei acțiuni.
4. (v.refl.) a nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei.
5. (v.refl.) a se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede.
6. (v.tranz.) (pop.; despre soare) a dogori, a arde.

Cuvinte derivate

• pripeală
• pripire
• pripit
• pripă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online