putoare
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină putor, putoris.
Pronunție
- AFI: /puˈto̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului putoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | putoare | putori |
| Articulat | putoarea | putorile |
| Genitiv-Dativ | putorii | putorilor |
| Vocativ | putoare | putorilor |
- miros urât, greu, neplăcut; duhoare.
- epitet injurios dat unui om leneș, murdar sau imoral; (p.ext.) epitet dat unei femei de moravuri ușoare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads