rateu

română

Etimologie

Din franceză raté.

Pronunție

• AFI: /ra'tew/

Substantiv

Declinarea substantivului rateu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rateu	rateuri
Articulat	rateul	rateurile
Genitiv-Dativ	rateului	rateurilor
Vocativ	'	'

1. defect în funcționarea unui motor, care constă în arderea incompletă a combustibilului fără a dezvolta un lucru mecanic.
2. explozie falsă produsă de un motor cu un asemenea defect.
3. eșec de tragere a unei arme de foc sau de declanșare a unei explozii.

Traduceri

Traduceri