retor

română

Variante

• ritor

Etimologie

Din neogreacă ριτορ (rítor) < latină rhetor, rhetoris.

Pronunție

• AFI: /re'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului retor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	retor	retori
Articulat	retorul	retorii
Genitiv-Dativ	retorului	retorilor
Vocativ	retorule	retorilor

1. (în antichitatea greco-romană) maestru, profesor de retorică.
2. orator.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online