retoric

română

Variante

• ritorică

Etimologie

Din neogreacă ritóriki < latină rhetorica, italiană retorica, franceză rhétorique, cu unele sensuri din latină rhetoricus, italiană retorico, franceză rhétorique, neogreacă ritorikós, germană rhetorisch.

Pronunție

• AFI: /re'to.rik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului retoric
	Singular	Plural
Masculin	retoric	retorici
Feminin	retorică	retorice
Neutru	retoric	retorice

1. care aparține retoricii, privitor la retorică.
2. (peior.; despre stilul sau felul de a vorbi al cuiva) emfatic, afectat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online