rezistor
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză résisteu.
Pronunție
- AFI: /re'zis.tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului rezistor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rezistor | rezistori |
| Articulat | rezistorul | rezistorii |
| Genitiv-Dativ | rezistorului | rezistorilor |
| Vocativ | ' | ' |
- element de circuit care prezintă o anumită rezistență electrică și este folosit în construcția reostatelor, a aparatelor de încălzire electrică și în electrotehnică; rezistență.
Traduceri
Traduceri
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads