sechestru

română

Variante

• secvestru

Etimologie

Din franceză séquestre < latină sequester, sequestris.

Pronunție

• AFI: /se'kes.tru/

Substantiv

Declinarea substantivului sechestru
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sechestru	sechestre
Articulat	sechestrul	sechestrele
Genitiv-Dativ	sechestrului	sechestrelor
Vocativ	sechestrule	sechestrelor

1. măsură de asigurare ordonată de justiție sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită).
2. (jur.) procedură care constă în încredințarea în mâinile unei terțe persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu, până la soluționarea litigiului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online