senior

română

Etimologie

Din latină senior.

Pronunție

• AFI: /se.ni'or/

Substantiv

Declinarea substantivului senior
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	senior	invariabil
Articulat	seniorul	invariabil
Genitiv-Dativ	seniorului	invariabil
Vocativ	seniorule	invariabil

1. (în evul mediu, în apusul europei) stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; (p.ext.) nobil.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză senior.

Pronunție

• AFI: /se.ni'or/

Adjectiv

Declinarea adjectivului senior
	Singular	Plural
Masculin	senior	seniori
Feminin	senioară	senioare
Neutru	senior	senioare

1. care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
2. mai în vârstă, mai bătrână.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului senior
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	senior	invariabil
Articulat	seniorul	invariabil
Genitiv-Dativ	seniorului	invariabil
Vocativ	seniorule	invariabil

1. sportiv care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
2. persoană mai în vârstă, mai bătrână.

Cuvinte derivate

• senioară

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului senior
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	senior	senioare
Articulat	seniorul	senioarele
Genitiv-Dativ	seniorului	senioarelor
Vocativ	seniorule	senioarelor

1. (pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) tatăl (considerat în raport cu fiul).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online