strigat

română

Etimologie

Din verbul a striga.

Pronunție

• AFI: /striˈgat/

Substantiv

Declinarea substantivului strigat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strigat	strigate
Articulat	strigatul	strigatele
Genitiv-Dativ	strigatului	strigatelor
Vocativ	strigatule	strigatelor

1. faptul de a striga.
2. rostire de strigături la jocurile țărănești.

Cuvinte compuse

• strigatul catalogului

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din striga.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru striga.

Referințe

• DEX '98 via DEX online