subiectiv
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză subiectif.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului subiectiv | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | subiectiv | subiectivi |
| Feminin | subiectivă | subiective |
| Neutru | subiectiv | subiective |
- (fil.) care consideră că baza a tot ce există este conștiința individuală; care neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale, independente de om.
- Idealism subiectiv.
- care are un caracter personal, care se petrece în conștiința cuiva; care, într-o judecată, acțiune etc., ține seamă numai de sentimentele, de pornirile și de ideile sale; părtinitor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads