superior

Din latină superior, franceză supérieur.

Declinarea adjectivului superior
	Singular	Plural
Masculin	superior	superiori
Feminin	superioară	superioare
Neutru	superior	superioare

care ocupă un loc în spațiu deasupra altuia; de sus.
(despre cursul apelor curgătoare) care se află mai aproape de izvor decât de vărsare.
care are sau ocupă un rang sau o demnitate mai mare în raport cu altcineva.
care este de calitate mai bună; care se distinge de ceilalți prin merite deosebite.

Declinarea substantivului superior
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	superior	superiori
Articulat	superiorul	superiorii
Genitiv-Dativ	superiorului	superiorilor
Vocativ	superiorule	superiorilor

calificativ atribuit unei persoane încadrate într-o ierarhie, în raport cu cei pe care îi are în subordine.

română