tragic

română

Etimologie

Din franceză tragique < latină tragicus.

Pronunție

• AFI: /'tra.ʤik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului tragic
	Singular	Plural
Masculin	tragic	tragici
Feminin	tragică	tragice
Neutru	tragic	tragice

1. care aparține tragediei, care se referă la tragedie, cu caracter de tragedie.
2. (fig.) zguduitor, jalnic, nenorocit.

Cuvinte derivate

• tragism

Expresii

• (substantivat) A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului tragic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tragic	tragice
Articulat	tragicul	tragicele
Genitiv-Dativ	tragicului	tragicelor
Vocativ	tragicule	tragicelor

1. categorie a esteticii exprimând un conflict al cărui deznodământ este înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale valoroase.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului tragic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tragic	tragici
Articulat	tragicul	tragicii
Genitiv-Dativ	tragicului	tragicilor
Vocativ	tragicule	tragicilor

1. (rar) autor de tragedii.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online