trainic

română

Etimologie

Din slavă (veche) trajanŭ sau trai + sufixul -nic.

Pronunție

• AFI: /ˈtraj.nik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului trainic
	Singular	Plural
Masculin	trainic	trainici
Feminin	trainică	trainice
Neutru	trainic	trainice

1. care durează, care rezistă, care se păstrează bine; solid, rezistent, durabil.

Cuvinte derivate

• trăinicie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crianți
• cârniți
• înăcrit
• înțarci
• răcniți

Referințe

• DEX '98 via DEX online