trambala

română

Etimologie

După franceză trimbaler.

Pronunție

• AFI: /tram.ba'la/

Verb

Conjugarea verbului (se) trambala
Infinitiv	a (se) trambala
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) trambalez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) trambaleze
Participiu	trambalat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) (fam.) a (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost).

Cuvinte derivate

• trambalare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• lăbărțam

Referințe

• DEX '98 via DEX online