tunar

română

Etimologie

Din tun + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /tu'nar/

Substantiv

Declinarea substantivului tunar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tunar	tunari
Articulat	tunarul	tunarii
Genitiv-Dativ	tunarului	tunarilor
Vocativ	tunarule	tunarilor

1. militar care servește într-o unitate de artilerie; servant al unui tun; artilerist.
2. (fig.) epitet dat unui sportiv care are un șut foarte puternic (și marchează multe goluri).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online