unic
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină unicus, franceză unique.
Pronunție
- AFI: /'u.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului unic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | unic | unici |
| Feminin | unică | unice |
| Neutru | unic | unice |
- care este unul singur, numai unul în genul, de felul său.
- care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads