vecin

română

Etimologie

Din latină vicinus.

Pronunție

• AFI: /ve'ʧin/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vecin
	Singular	Plural
Masculin	vecin	vecini
Feminin	vecină	vecine
Neutru	vecin	vecine

1. care este, se află, stă alături, în apropiere de cineva sau de ceva.

Cuvinte derivate

• vecinie
• învecina

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului vecin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vecin	vecini
Articulat	vecinul	vecinii
Genitiv-Dativ	vecinului	vecinilor
Vocativ	vecinule	vecinilor

1. persoană care trăiește, locuiește, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva; popor, stat etc. care este vecin cu alt popor, cu alt stat etc.
2. țăran aservit stăpânului feudal din Moldova medievală, obligat să facă acestuia prestații în muncă sau să dea contribuții în natură ori în bani; rumân, iobag.

Cuvinte derivate

• vecină

Locuțiuni

• (loc.adv.) Prin (sau în) vecini = prin (sau în) apropiere, (pe undeva pe) alături.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online