vindeca

română

Etimologie

Din latină vindicare.

Pronunție

• AFI: /vin.de'ka/

Verb

Conjugarea verbului (se) vindeca
Infinitiv	a (se) vindeca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) vindec
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) vindece
Participiu	vindecat
Conjugare	I

1. (v.refl. și tranz.) a scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală, a (se) face sănătos; a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui.
2. (v.refl. spec.) (despre răni, tăieturi etc.) a se închide, a se cicatriza.
3. (v.tranz.) (fig.) a face să dispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc.

Sinonime

• 1: însănătoși
• 2: cicatriza

Antonime

• 1: îmbolnăvi
• 2: răni

Cuvinte derivate

• vindecabil
• vindecare
• vindecat
• vindecător

Traduceri

a deveni sănătos

catalană: curar (català) cehă: hojit (čeština) chineză: 痊愈 (中文) (quanyu), 治愈 (中文) (zhiyu), 愈合 (中文) (yuhe) engleză: heal (English), recover (English), cure (English) esperanto: kuraci (Esperanto) finlandeză: parantaa (suomi), hoitaa (suomi) franceză: guérir (français), traiter (français) galiciană: curar (galego) germană: heilen (Deutsch) greacă: θεραπεύω (Ελληνικά) (therapevó) interlingua: curar (interlingua) italiană: guarire (italiano)

japoneză: 治す (日本語) (なおす, naosu), 治る (日本語) (なおる, naoru), 癒す (日本語) (いやす, iyasu), 癒える (日本語) (いえる, iyeru), 治療する (日本語) (ちりょうする, chiryou-suru), 治癒する (日本語) (ちゆする, chiyu-suru) maghiară: gyógyul (magyar) neerlandeză: helen (Nederlands), genezen (Nederlands) papamiento: kura (Papiamentu) poloneză: leczyć (polski), kurować (polski) portugheză: curar (português) rusă: излечить (русский) (izlechit') spaniolă: curar (español) suedeză: hela (svenska), läka (svenska) turcă: iyileştirmek (Türkçe), iyileşmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online