Lènga 'nglese
From Wikipedia, the free encyclopedia
'U 'nglese (nome native English, IPA: ['ɪŋglɪʃ]) ète 'na lènga indoeuropèe appartenènde ad 'u rame occidendale de lle lènghe germaneche, 'nzieme a ll'olannese, a ll'ìrte e vasce tedesche, ad 'u fiamminghe e ad 'u frisone. Tène angore 'na evidende parendèle ccu 'u sassone continendale (dialètte d'u vasce tedesche).
'nglese english | |
---|---|
Parlate in | USA (215 miglione) Gran Bretagne (61 miglione) Canada (18,2 miglione) Australie (15,5 miglione) ed otre 49 pajèsere |
Locutori | |
Totale | 541-1.400 miglione |
Classifeche | 2 |
Otre 'nformazione | |
Scretture | alfabbète latine |
Tipe | SVO isolande – toniche |
Tassonomie | |
Filogenesi | Lènghe indoeuropee Germaniche Occidendale 'Nglise |
Statute ufficiale | |
Ufficiale in | tramìende aqquà |
Codece de classificazione | |
ISO 639-1 | en
|
ISO 639-2 | eng
|
ISO 639-3 | eng (EN)
|
Glottolog | stan1293 (EN)
|
Linguasphere | 52-ABA
|
Estratte in lènga | |
Dichiarazione universale dei diritti umani, art. 1 All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood. | |
Distribuzzione sciugrafeche de lle 'nglise. | |
Le 'nglise tène 'na posiziune assaje particulare, no sule respette a lle lènge germaneche, me pure a lle 'nderne d'u gruppe lènguisteche indoeuropèe: ha assaje semblifecate e cangiate 'a proprije strutture ccu sse avvicine oramaje a 'na lènga isolande cchiù ca a 'na lènga flessive. Da 'u punde de viste d'u vocabbolarie, inoltre, condène assaje termine ca non ge tènene n'origgene germaneche, quacche termine ète state ppegghiate da 'u frangese ed ète verosimilmènde 'a lènga cchiù apirte ad 'a trasùte de nuève vocabbole de origgene straniere.
Jndr'ô curse d'u XX sèchele le 'nglise ète devendate 'a lènga franghe pe' accellenze, menànne a tèrre 'a supremazie ca stàve d'apprìme d'u frangese ca a sove vôte avève pigghiate 'u puèste d'u latine pe' raggione de comunecazziúne deplomateche e sciendìfeche. Ète ôsce pure 'nu strumènde pe' 'a comunecazziúne 'mbrà etnie senze niscune cullegamènde culturale, sciendìfeche o polìteche (no senze criteche)[1].
Se calcule ca le parlande 'nglise cumme lènga madre (English as a native language, ENL) sijane cirche 350 miglione, le parlande de English as a second language (ESL), cioè 'nziccate ad 'a lènga naziunale o native, cirche 300 miglione, le parlande de English as a foreign language (EFL), cioè cumme 'na lènga canosciute a scole me no jndr'â ll'ause jndr'ô proprije paise, cirche 100 miglione. 'U numere de lle crestiáne ca non g'ausane le 'nglise cumme lènga madre supere accussì quidde de lle crestiáne ca parlane 'a lènga d'a nascite.