Agnosticismu
From Wikipedia, the free encyclopedia
L'Agnosticismu (ca veni dû grecu ἀγνωστικισμός, ca di sò parti veni di ἀγνoεῖν, a-gnoèin, ca va a significari littirarmenti nun canusciri) è ddâ forma di pinzari ca nun duna lu judìzziu 'n capu quarchi prubblema picchì arricanusci ca nun si havi sufficienti canuscenza pi putìri dari na rispunnuta, o ca è umanamenti mpussibbili fallu. Sta pusizzioni è sulitamenti pigghiata supra lu prubblema dâ canuscenza di l'urìggini dû Universu, di l'esistenza dû Signuri, ma certiduni voti pò macari rivardari la pulìtica, l'etica oppuru la sucità.
Spissu succedi ca li agnostici sunu ncurpati di èssiri minifrighìsti 'n capu ô prubblema dâ fedi e di nun avìri niddunu ntiressi spirituali o riliggiusu.
Lu nomu vinni addupiratu pâ prima vota ntô 1869 dû naturalista britannicu Thomas Henry Huxley, pi fari accapiri la sò pusizzioni supra â sò cridenza ntô Signuri; lu termini addiveni comu cuntrappusizzioni a l'antichi duttrini cristiani gnostichi, ca dicunu ca la canuscenza dâ riartà ùrtima (gnosi) è dintra a ogni òmu.