Cumunismu
From Wikipedia, the free encyclopedia
St'artìculu parra dû cumunismu comu forma di sucitati custruiuta ntunnu a l'econumìa dû donu, comu ideoluggìa ca susteni tali forma di sucitati, e comu muvimentu pupulari. Pi chistioni riguardanti l'urganizzazzioni dû muvimentu cumunista, si vidi l'artìculu Partitu Cumunista Italianu. Pi chistioni riguardanti stati cuvirnati dûn partitu cumunista (e tuttu chiddu a iddi assuciatu), si vidi Statu cumunista.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Engels.jpg/220px-Engels.jpg)
Sucialìsimu |
![]() |
Attuali |
Cumunismu |
Nfruenzi |
Anarchìa |
Idìi |
Lutta di classi |
Pi cumunismu si ntenni na duttrina ca tiurizza la criazzioni di na sucitati ntâ quali la pruduzzioni e/o la distribbuzzioni dî beni e dî sirvizzi si svolci 'n modu cumuni, câ prupitati cullèttiva dî menzi di pruduzzioni e scelti cullittivi circa la distribbuzzioni di li beni e dî sirvizzi pruduciuti ô fini di garantiri un majuri benèssiri dî citatini, evitannu li disuguagghianzi suciali e ecunòmichi ca carattirìzzanu li sucitati basati supra la prupitati privata dî menzi di pruduzzioni e supra lu lìbbiru mircatu.
P'arcuni na tali sucitati è sulu n'idiali a cui tènniri, mentri pî marxisti "lu cumunismu nun è na duttrina ma un muvimentu; nun movi di princìpi ma di fatti".
Dû puntu di vista stòricu lu cumunismu mudernu pò èssiri cunziddiratu na currenti dû sucialismu, ma d'iddu distintu. Comu chistu, havi urìggini ntô muvimentu upiraru ca si sviluppa 'n Europa a partiri dâ mitati dû XIX sèculu pi cuntistari li nciustizzii dû capitalismu.
Ma l'aspirazzioni a criari na sucitati agualitaria havi urìggini assai chiù luntani e detti vita ntô cursu dî sèculi a tiurii ca ntô tempu assumeru cunnutazzioni e rializzazzioni diffirenti, ca 'n siquutu ripircurramu, suscitannu cunsensi e crìtichi d'ogni gèniri. Comu rializzazzioni pràtica comegghiè tutti li majuri rivuluzzioni cumunisti canusciuti urigginaru dittaturi tutalitarii.