Giambattista Marino
From Wikipedia, the free encyclopedia
Giambattista Marino (Nàpuli, 18 di uttuviru 1569 - Nàpuli, 25 di marzu 1625) fu nu pueta talianu e lu cchiù mpurtanti rapprisintanti dâ puisia dû Baroccu.
La sò cuncizzioni dâ puisia, ca, jènnu a rinfurzari li artifizzi dû Manirismu era ncintràta ntî nu usu ntènsu di l'antitesi e di tutti li jòchi di rispunnenzi fònichi, ntê discrizzioni sfuggiati e supra la mòdda musicalitati dû versu, àppi ê sò tempi na pisanti furtuna, paragunabbili sulu a chidda di Petrarca prima di iddu. Vìnna cupiatu assai, oltri ca 'n Italia, Francia (unni addivinìu lu biniaminu dê priziusisti, comu Georges de Scudèry, e dê ccussìdditti libbirtini, comu Tristan l'Hermite,eccetra...), Spagna(sò granni ammiraturi fu supra tutti Lope de Vega) e àutri paisi cattolici, comu Portugallu e Pulonia, macari ntâ Girmania, unnèca lu sò cchiù direttu siguàci addivinìu Christian Hoffmann von Hoffmannswaldau. Ntâ Nghirterra fu ammiratu di John Milton.
Arristatu lu puntu di rifirimentu dâ puisi barocca pî tuttu lu tempu ca àppi successu, cu XVII seculu e lu XIX seculu, pur vinènnu sempri arricurdata pî ragghiuni storici, fu sempri nnicàtu comu la funti o lu sìmmulu dô "tintu gustu" baroccu. Ccâ rinascènza dû ntirissamentu, nnô cursu dû XX seculu, dê prucidimenti analoggici dâ puisia, la sò òpira vìnna pianu pianu rivalutata: vìnna liggiuta cu assai arènza dî Binidittu Cruci e dî Carlo Calcaterra e hà avutu nzinu a oi nummirùsi esegiti di vagghia, ntra iddi hana èssiri arricurdati Giovanni Pozzi, Marziano Guglielminetti, Marzio Pieri e Alessandro Martini.