![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/scn/thumb/a/a3/Vichinghi.jpg/640px-Vichinghi.jpg&w=640&q=50)
Nurmanni
From Wikipedia, the free encyclopedia
Li Nurmanni rapprisèntanu nu pòpulu nòrdicu chi discinneru dî Vichinghi cu nturnu vineru dî paisi dû nord comu Svezzia, Norveggia e Danimarca. A partiri dû sèculu IX sti vichinghi accuminzaru a fari li briganti e li latri di mari pi tutta l'Europa sittintriunali, ma comu si vidi ntâ mappa â manu dritta, s'attruvàvanu puru a l'autru latu di l'Europa. Pû fattu dî soi ticnichi di navigazzioni e battaglia assai avanzati, sti vichinghi s'addivintaru currennu currennu na forza minazzusa pi tutta l'Europa.
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/scn/thumb/a/a3/Vichinghi.jpg/320px-Vichinghi.jpg)
Circa lu 900 s'attruvàvanu spissu ntô nord dâ Francia, abbicinu lu cunfini mudernu cû Belgiu, e cci accuminzaru stabbiliri li culonî nichi. Ntô 911 Carlu III, lu Sìmprici cidìu nu tirritoriu a unu dî capi di sta genti chi si chiamava Hrolf (o Rollu, e di ccà accuminza la storia dî Nurmanni.
Tra dui ginirazzioni, sti vichinghi addivintaru christiani e vinneru latinazzati (criannu nu dialettu dû francisi chiamatu lu francisi nurmannu. Ntô sèculu XI li Normanni (oramai cumpritamenti latinizzati e ammisculati cû pòpulu lucali) accuminzaru fari li soi propî cunquisti, jennu ô nord, abbersu la Ngriterra, e ô sud, abbersu l'Italia miridiunali.