Catòlica

nu cumuni di Tàlia From Wikipedia, the free encyclopedia

Remove ads

Catòlica è un cumuni di 4.953 abbitanti dâ pruvincia di Girgenti.

Chiossai nfurmazzioni Nomu ufficiali:, Riggiuni: ...
Remove ads

Storia

Thumb
Catòlica

Catòlica fu funnata lu 24 di maiu di 1610, vicinu ô situ grecu di Eraclea Minoa. Lu sò funnaturi fu Blascu Isfar et Curillas c'addumannau la licenza "pupulandi" ô Re di Spagna. Nni l'annu 1611 Blascu detti li terri di Catòlica a lu sò figghiu Franciscu.

Nni lu 1612, lu rè di la Spagna, Fulippu III, detti la difinitiva appruvazzioni e d'accussì nascìu ufficiarmenti lu paisi e lu sò primu nomu fu chiddu di Catòlica (zoè "Catholica" ntô latinu e "Católica" ntô spagnolu) propiu n ossequiu a Sò cattulicìssima Maistà, lu re Fulippu III e pi scancillari li tracci di li Saracini ch'èranu di fidi musurmana. Nni lu stissu annu vinni elivata ô rangu di barunìa.

Nni lu 1615 lu rè Fulippu III eriggi Catòlica a ducatu dannu lu tìtulu di Duca a Blascu, datu ca lu sò figghiu Franciscu avìa mortu nni lu 1614. A la morti di Blascu la redità passa a la sò figghia Giuvanna c'addiventa Principissa di Catòlica.

Duranti lu primu sèculu di vita accumincia a pupulàrisi di viddani e picurara. Sutta la prutizzioni di Giuvanna (ca astramenti s'avìa maritatu cu lu Duca di Misilmeri Franciscu del Boscu), nasceru tanti cungrigazzioni c'avìanu lu scopu di fari li parti di la cresia.

La citatina agghiuncìu ô propiu nomu puru chiddu dâ culonia greca antica Eraclea cu Reggiu dicretu dû 1874.


Remove ads

Giografìa

Catòlica sorgi supra nu chianoru n pinninu postu a li pedi dû Munti Surciu, àutu 521 m. s.l.m., a 13 km di Capu Biancu e dû mari. A nord s'affaccia supra la vaddata dû ciumi Plàtani mentri tutt'attornu è circunnata di cullini e elivazzioni ca vannu dî 400 m. di Munti San Giorgiu a li 674 m. di Munti Giafagliuni.

Trasporti e culligamenti

Catòlica nun è attravirsata di strati mpurtanti ma è culligata di strati pruvinciali â Strata Statali 115, dâ quali è dista 7 km e a Girgenti, Rafadali, Muntallegru e Cianciana.

Finu â chiusura dâ Ferruvìa Castelvitranu-Portu Empedocli avìa na stazzioni ferruviaria propia posta a circa 1,5 km di l'abbitatu.

Thumb
Panurama di Catòlica

Econumìa

L'econumìa lucali è suprattuttu agrìcula. Ntô tirritoriu circustanti si curtìvanu la vigna, l'alivu e l'agrumi; nutèvuli videmma li fruttiti e li minnuliti.

Lu vitignu tìpicu dâ zona è l'Inzolia, autòctunu di l'ària, ma vèninu curtivati macari àutri varitati di preggiu ca dùnanu nu vinu russu rubbinu dû sapuri forti e di bona gradazzione arcòlica. La curtivazzioni di l'alivu pâ pruduzzioni di l'ogghiu pridiliggi li cultivar Biancolilla, Passulunara e Nocellara.

Si curtìvanu puru ciriali e frumentu.

Remove ads

Vissillu citatinu

Blasuni: Scudu cu tri vurcani e na stidda e na curuna.

Pirsunalitati illustri

  • Giuseppi La Loggia, pulìticu
  • Giuseppi Spagnolu PCI. Sìnnacu ammazzatu dâ Mafia.
  • Saveriu Alfanu, scritturi, filòsufu, appi la sò sprissioni littiraria màssima ntô 2004 câ cullabburazzioni di Carmelu Curreri, ntâ cumpusizzioni dû testu "Arsura Desertica" di granni valuri artìsticu e riliggiusu.

Tradizzioni

  • 19 marzu, Festa 'rî San Giuseppi: festa 'rô Patronu. Tavulata 'rî San Giuseppi e Pranzu 'râ Sacra Famigghia.
  • Rappresentazzioni pasquali ducumintati.[1]

Bibliografia

  • .

Note

Liami sterni

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads