Mammula
nu cumuni di Tàlia From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Mammula è nu cumuni di 3.381 abitanti dâ pruvincia di Riggiu Calabbria. Na vota era unu dî paisi chiù mpurtanti dâ Calabbria. Eni lu terzu paisi chiù granni p'estenzioni dâ pruvincia.
![]() |
Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi. |
Remove ads
Lu dialettu mammulisi
Lu dialettu mammulisi è nu dialettu calabbrisi assai mpurtanti ca fu studiatu e ca si studia ancora di tanti pirsuni di cultura, di li scoli elementari, medi, supiriuri e di l'Univirsità.
Lu primu vucabbulariu Mammulisi-Talianu (Tip. Siclari, Reggio Cal. 1862) lu scrivìu lu mèdicu Franciscu Muià (1821-1881) di Mammula, e fu lu primu vucabbulariu dâ Calabbria scrittu n dialettu. Doppu si ntirissau Gerhard Rohlfs "lu tudiscu" accussì lu chiamàvanu a Mammula, e si dicìa ca scrivìa libbra, e vulìa scrìviri nu vucabbulariu (Nuovo Dizionario Dialettale della Calabria, Ed. Longo, Ravenna 1977) e vinìa tanti e tanti voti a Mammula pi parrari cu li pirsuni anziani pi sèntiri la prununza di li paroli e di li canzuni di na vota e li scrivìa ccà nnû quaternu. Vinìa sempri p'attruvari â casa o â cresia lu prèviti Zavaglia (Don Vincenzo Zavaglia]] stòricu-scritturi), ca scrivìu tanti libbra di Mammula, "lu tudiscu" tanti voti durmìa a lu Santuariu di Santu Nicodemu a la Limina. Scrivìu tanti libbra e puru lu vucabbulariu Calabbrisi-Talianu, unni riporta assai paroli mammulisi.
Ma la pirsuna mpurtanti di lu dialettu mammulisi fu lu pueta Remu Gargiulu (1938-2003), ca fu pi tantu tempu n giru pi l'Italia pi travagghiari, facìa lu Diritturi, pirò ogni vota c'avìa quarchi jornu di vacanzi vinìa sùbbitu a Mammula pi vìdiri a tutti l'amici e li parenti. Fu lu veru pueta di la parrata calabbrisa e n particulari di chidda mammulisa. Lu pueta "Remu" era nnamuratu di lu paisi soi, di la parrata mammulisa e di tuttu lu pòpulu di Mammula, quannu murìu non ci fu pirsuna ca nun fu prisenti. Scrivìu tanti libbra n dialettu mammulisi e vinni primiatu tanti voti a li gari di puisìi a liveddu nazziunali, nu libbru ca scrivìu e nun si trova chiù (è "Littari a lu Pataternu e a Santu Nicotemu"), nu libbru veramenti beddu, ca tutti li pirsuni di Mammula e li studiusi calabbrisi si l'accattaru. Pi nun parrari di n'àutru libbru ca si chiama "A Frasca" unni parra di tanti cosi mpurtanti dâ vita muderna e di na vota, e tanti àutri libbra ca scrivìu. L'ùrtimu libbru ca pubbricau "Remu", accussì lu chiamàvanu e lu chiàmanu ancora a Mammula fu lu "Vocabalario Mammolese" (Editore Iriti, Reggio Cal. 2006), ca ci misi trent'anni pi fàrilu, e doppu la prima stampa dû Vucabbulariu, "Remu" murìu (finitu di stampari a cura di l'auturi 2003). Quannu si và pi truvari na parola è spiegatu tuttu lu significatu n dialettu e appoi è traduciutu n talianu. Quannu fu prisintatu lu Vucabbulariu, â Chiazza di l'Annunziata a Mammula, c'èranu tutti li studiusi, e li pirsuni ca ci vonnu tantu beni a "Remu". Lassau veramenti nu tisoru, stu Vucabbulariu è na ricchizza pi li genti di Mammula, dâ Calabbria e di l'Italia. Stu Vucabbulariu tantu ch'è mpurtanti si studia puru a l'Univursità di l'Italia e di l'Amèrica.
Remove ads
Tradizzioni
« Cu si marita è cuntentu nu jornu, cu ammazza u porceju è cuntentu n'annu » |

Ancora oggi a Màmmula nun hà scumparutu l'antica tradizzioni di fari li sirinati la sira dû spusalìzziu e quannu... s'ammazza un porcu, ca, pi tutta la famigghia, signìfica na festa. Veni sunata câ fisarmònica e la chitarra, sunannu e cantannu avanzi â casa, pi unurari la famigghia picchì ammazzau lu maiali. Sta strana siratina si fistèggia cu l'amichi e parenti manciannu "frìttuli" (pitanza tìpica calabbrisa fatta cô maiali), accumpagnati cu nu bonu biccheri di vinu, "pani pizzata" (pani di mais), pipi e mulinciani sutt'acitu ecc.. Li "frìttuli" vènunu priparati ntâ jurnata e cuciuti a focu lentu ntâ "cardara" (granni pignata di rami) câ braci di cravuni, arriminannu cuntinuamenti la pitanza, na vera arti dâ cucina ca veni tramannata ntê tèmpura di matri a figghia. Tuttu voli significari nu filici annu a vèniri chinu d'abbunnànzia e nu "ni videmu a l'annu pròssimu" pô tradizziunali rituali dô maiali.
Bibbriografìa
- Gino Larosa - Mammola: Storia, Cultura, Tradizioni, Arte, Ambiente, Turismo, Itinerari, Gastronomia, Foto. - Archìviu e testi privati.
![]() |
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria. |
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads