Massacru di San Bartulumeu
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Lu Massacru di San Bartulumeu (Massacre de la Saint-Barthélemy nta lingua francisi) fu n'undata di viulenza pupulari contra li Ugunotti (li prutistanti calvinisti francisi), duranti li guerri francisi di riliggiuna.
Tradizziunalmenti fuorri pinzati istigati di Caterina de' Medici, 'a matri di lu re Carlu IX, lu massacru appi locu sei jorna doppu lu matrimoniu di la soru di la riggina a lu prutistanti Enricu di Navarra.
Chissa fu n'occasiuni pi nu munzeddu di binistanti ugunotti pi arrivari a Pariggi cattolica.
Li iventa accuminzaru dui jorna doppu lu tintatu assassiniu di l'ammiragghiu Gaspard de Coligny, nu bossi militari ugunottu.
A partiri di lu 24 di austu dû 1572 (a festa di Bartulumeu l'apostulu) cu l'assassiniu di Coligny, li massacri si sparpagghiaru fora a Pariggi, e chiù tardu a l'autri citati e ntê ciusi, durannu diversi misa.

Remove ads
Puru viditi
- Munarchismu
Nuti
Autri lijami
Lijami sterni
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads