Norveggia
pajisi di l'Europa dû nord From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Categoria:P37 differente su WikidataCategoria:P38 differente su WikidataCategoria:P78 differente su WikidataCategoria:P85 differente su WikidataCategoria:P395 letta da WikidataCategoria:P474 differente su Wikidata
La Norveggia è na munarchìa di l'Europa nordica, ca s'attròva ntâ parti occidintàli dâ Scandinavia.
Cunfina cu la Svezia, la Finlandia, la Russia e lu Mari dû Nord, e l'Oceanu Articu.
Fannu parti dû territoriu nurviggìsi macari li ìsuli Svalbard (ntô polo nord) e l'ìsula di Jan Mayen. La Nurveggia havi macari tirritòri di lu polu sud, cumu l'Îsula Bouvet e la Terra dâ Riggìna Maud.
Dû 1995 fa parti di l'AELE, assuciazzioni eurupea di lìbbiru scanciu.
La capitali è Oslo e la lingua parlàta è lu nurviggisi.
Remove ads
Giografìa
Lu territòriu di la Nurveggia occupa la pinìsula scandìniva e s'estènni ppi 1700km versu lu sud.
La Nurveggia è lu statu europèu cchiù a nord. Li hjumi nurviggìsi su nìchi, piccìddi e mpitùsi. Lu cchiù lungu è lu Glomma.
Lu clima, nonostanti la latidùdini, è mîti, pirchì veni mitigàtu da la Currenti dô Golfo.
Altri crâttrîstichi dâ Nurvèggia su li famusi fiordi.
Storia
Unificata dî Vichinghi tra lu IX e lu XI seculu, òi la Norveggia è na munarchìa.
Noti
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads