Norveggia

pajisi di l'Europa dû nord From Wikipedia, the free encyclopedia

Norveggia
Remove ads

Categoria:P37 differente su WikidataCategoria:P38 differente su WikidataCategoria:P78 differente su WikidataCategoria:P85 differente su WikidataCategoria:P395 letta da WikidataCategoria:P474 differente su Wikidata

Fatti m'prescia Dati amministrativi, Nomu cumpretu ...

La Norveggia è na munarchìa di l'Europa nordica, ca s'attròva ntâ parti occidintàli dâ Scandinavia.
Cunfina cu la Svezia, la Finlandia, la Russia e lu Mari dû Nord, e l'Oceanu Articu.
Fannu parti dû territoriu nurviggìsi macari li ìsuli Svalbard (ntô polo nord) e l'ìsula di Jan Mayen. La Nurveggia havi macari tirritòri di lu polu sud, cumu l'Îsula Bouvet e la Terra dâ Riggìna Maud.
1995 fa parti di l'AELE, assuciazzioni eurupea di lìbbiru scanciu.

La capitali è Oslo e la lingua parlàta è lu nurviggisi.

Remove ads

Giografìa

Lu territòriu di la Nurveggia occupa la pinìsula scandìniva e s'estènni ppi 1700km versu lu sud. La Nurveggia è lu statu europèu cchiù a nord. Li hjumi nurviggìsi su nìchi, piccìddi e mpitùsi. Lu cchiù lungu è lu Glomma.
Lu clima, nonostanti la latidùdini, è mîti, pirchì veni mitigàtu da la Currenti dô Golfo. Altri crâttrîstichi dâ Nurvèggia su li famusi fiordi.

Storia

Unificata dî Vichinghi tra lu IX e lu XI seculu, òi la Norveggia è na munarchìa.

Noti

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads