Statutu d'autonumìa sicilianu
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Lu Statutu d'Autonumìa Spiciali è a forma particulari di cuvernu dâ Riggiuni ca la Sicilia conquistau ntô 1946, e ca è rigulatu di l'articulu 116 dâ custituzzioni italiana, ca duna autonomìa politica liggislativa, amministrativa e finanziaria.

Storia
Ntô cursu dâ sò storia, lu pòpulu sicilianu manifistau a diversi uccasioni na vuluntati di nnipinnenza. Fu ntô 1946 cu la lotta dî militanti dû Muvimentu pâ Nnipinnenza dâ Sicilia di Andrea Finocchiaro Aprile e l'EVIS: Esercitu Voluntariu pa Nnipennenza da Sicilia di Antonio Canepa contra lu Statu talianu ca a Sicilia conquistau lu Statutu d'Autonumìa; scerra ca accuminciau doppu a stragi do pani da via Maqueda a Palermu ntô 1944, unni i surdati taliani ammazzarunu cristiani ranni e macari picciriddi picchi protestavanu, in manera pacifica, pi aviri pani e thravagghiu. Lu 15 di maiu dû 1946, lu prìncipi Umbertu II di Savoia firmau lu dicretu istituzziunali d'autonomìa riggiunali. La Sicilia addivintau accussì na "riggiuni a statutu spiciali".
Però, stu Statutu non veni trattatu cu rispettu picchi a Sicilia continua a essiri na colonia interiuri di l'italia ca tutti l'anni futti 7 miliardi di euro a Sicilia, comu dissi n'assessuri do presidente Crocetta[1], a Corte dei Conti e macari l'Eurispes.[2]
A partiri do 2022, dopu ca i siciliani foru discriminati cu ''super green pass'' du cuvernu Draghi, si criau un cuncumeddu culturali e politicu ca thravagghia e cummatti pi fari rispettari u Statutu.[3]
Remove ads
Lu statutu
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads