Vinezzia

From Wikipedia, the free encyclopedia

Vinezzia
Remove ads

Vinezzia è una dî citati taliani cchiù famusi. Capulocu dâ riggiuni Vènitu, nni vennu mitati di miliuna di turisti ogni annu pî sò canali, la storia e l'architittura.

Chiossai nfurmazzioni Nomu ufficiali:, Riggiuni: ...
Thumb
Vinezzia
Remove ads

Giografìa

La citati è custruita ntî n'ìsula ô centru di na laguna. Nu canali assai làricu, lu Canal Grande la traversa facennu na speci di S. Lu Canal Grande è attravirsatu di tri ponti: lu ponti dâ firruvia, lu ponti di Rialtu e lu ponti di l'Accademia. N'autru canali, la Giudecca la sipara di n'autra isuledda chi forma lu quartieri omonimu.

Storia

La citati si sviluppau ntô mediuevu sutta la nfluenza bizzantina. La capacità militari dâ cità jìva aumintannu, tantu ca li vinizziani foru chiamati dî bizzantini a difenniri la Sicilia contra li nvasioni mussirmani di lu nonu sèculu e n particulari ntî l'assediu di Sarausa827-828. Addivintau nnipinnenti cu la funnazzioni di na ripùbbrica la cui ecunumìa era basata supra li scanci cummiriciali cu Costantinòpuli e lu mediu orienti. La ripùbbirca di Vinezzia, lu cui capu di statu avia lu titulu di dogi agghicau a cuntrullari vasti tirritoria dâ costa adriaticapinisula balcanica, dâ Grecia e di sò ìsuli, nzinu a Cipru e la costa turca.

La ripubbrica di Vinezzia scumpariu câ nvasioni di Napuliuni ntô 1799. Pi menzu sèculu la cità fu cuvirnata dî francisi prima e di l'austriaci appoi, nzinu a jiuncirisi ô nascenti regnu d'Italia all'èbbica dû Risorgimentu.

Remove ads

Tradizzioni

Ogni annu tra frivaru e marzu la cità fisteggia unu dî carnavali cchiù suggistivi dû munnu. Li genti portanu maschiri e vistita chi pi lu cchiossai sunnu spirati dâ storia e pirsunaggi dâ ripubbrica di Vinezzia.

Vinizziani cèlibbri

Chiossai nfurmazzioni Capulochi di pruvincia dû Vènitu ...

Note

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads