El Tazìkistan, ufisalmente Repùblega del Tazìkistan (in tàzego: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Çumhurii Toçikiston), e in pasà Repùblega Sociałista Soviètega del Tazìkistan inte el contesto de l'URSS, el ze un Stato de l'Àzia sentrałe.
Ҷумҳурии Тоҷикистон (tg) Тоҷикистон (tg) | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | National anthem of Tajikistan | ||||
Pozision | |||||
Continente | Àzia | ||||
Capitałe | Dušanbe | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 8 921 343 (2017) −278 657 (2019) | ||||
Densità | 62,34 hab./km² | ||||
Demònemo | Errore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value). | ||||
Idioma | tàzego ruso | ||||
Speransa de vita | 71,051 (2016) 0,172 (2015) | ||||
Putełi no scołarizai | 198 438 (2011) −15 834 (2010) | ||||
Zeografia | |||||
Àrea | 143 100 km² | ||||
Ponto pì alto | Pico Ismail Samani (7 495 m) | ||||
Ponto pì baso | Fiume Sir Daria (300 m) | ||||
Rente a | |||||
Prima mesion documentada | Repubblica Socialista Sovietica Tagika (it) e Union Soviètega | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Forma de goerno | repùblega presidensiałe | ||||
Òrgano lejislativo | Asenblea suprema | ||||
Presidente del Tazìkistan | Emomalī Rahmon (it) | ||||
Primo Ministro del Tagikistan | Kohir Rasulzoda (it) (23 de novenbre del 2013) | ||||
Màsema autorità zudisiałe | Corte Suprema del Tagikistan | ||||
Ìndaze de Democrasia | 1.94/10 | ||||
Menbro de | Organizasion de łe Nasion Unìe, Organizasion par ła Cooparasion de Shanghai[1], Organizzazione della Cooperazione Centro-Asiatica (it) , Organizasion par ła Seguresa e Cooperasion inte l'Eoropa, Organizasion de ła Confarensa Islàmega[2], Banca Internasionałe par ła Recostrusion e Desviłupo, Asociasion Internasionałe del Desviłupo, Corporasion Finansiària Internasionałe, Organismo Multilaterałe de Garansia dei Investimenti, Banca Aziàtega del Desviłupo, Interpol[3], Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[4], UNESCO[5], Grupo de Oservasion de ła Tera, Union Postałe Universałe[6], Union Internasionałe de Tełecomunicasion[7], Organizasion Internasionałe de Protesion Siviłe[8], Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[9], Organizasion mondiałe de ła sanità[10], Comunità de Stati Indipendenti, Organizasion del Tratà de Seguresa Cołetiva, Tratà de Lìbaro Comerso de ła Comunità de Stati Indipendenti e Organizasion Mondiałe de łe Dogane[11]
| ||||
Economia | |||||
PIL nomenałe | 8 937 805 347 $ (2021) | ||||
Persentuałe IVA | 20 % | ||||
Ìndaze de desviłupamento oman | 0,685[12] (2021[12] ) | ||||
Moneda | somoni tàzego | ||||
Banca sentrałe | Banca Nasionałe de Tazìkistan | ||||
Taso de dezocupasion | 11 %[13] | ||||
Coefisente de Gini | 34/100 | ||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-1 | TJ TJK 762 | ||||
Còdaze de matricołasion | TJ | ||||
Fuzo oràrio | |||||
Domìnio de primo liveło | .tj | ||||
Prefiso tełefònego | +992 | ||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||
Preza ełètrega | |||||
Istòrego | |||||
Errore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value).
Errore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value). Errore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value).
|
El confina verso sud con l'Afghanistan, verso est co ła Cina, verso nord con Kirghizistan e Uzbekistan e verso òvest oncora co l'Uzbekistan; el ze par tanto un Stato sensa sboco sol mare co na superfise de 143.100 km², na popołasion de 7.565.000 abitanti e capitałe Dušanbe.
Dal 9 de setenbre del 1991 el Tazìkistan ła ze na repùblega presidensiałe; el presidente el ze el lìder Emomalī Rahmon, che nòmena ogni ano el Primo ministro. L'Asenblea Suprema ła vien ełezesta dal pòpoło e ła resta inte l'incargo par 5 ani. La costitusion del Paeze ła ze sta varada inte el 1994. Dal marso 2013, el ze devegnesto un menbro de l'Organizasion Mondiałe del Comerso.
El sufiso persian -stan signifega "posto de" o "paeze", de consevensa ła paroła Tazìkistan signifega letaralmente "Tera dei Taziki".
Gałeria de someje
- parco nasional de el Pamir
- fiume Syr-Daria
- panorama de Dušanbe
- forte de Hisor
Notasion
Altri projeti
Linganbi foresti
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.