cuceri

羅馬尼亞語

詞源

源自通俗拉丁語詞根 *conquerīre 或 conquaerere，繼承自拉丁語 conquīrere，conquīrō 的現在主動不定式。

動詞

a cuceri (第三人稱單數現在式 cucere，過去分詞 cucerit) 第四類變位

1. 征服

變位

    cuceri 的變位 (第四類變位, -esc-中綴)

不定式			a cuceri
動名詞			cucerind
過去分詞			cucerit
數		單數			複數
人稱		第一人稱	第二人稱	第三人稱	第一人稱	第二人稱	第三人稱
直陳式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	cuceresc	cucerești	cucerește	cucerim	cuceriți	cuceresc
	過去進行時	cuceream	cucereai	cucerea	cuceream	cucereați	cucereau
	簡單完成時	cucerii	cuceriși	cuceri	cucerirăm	cucerirăți	cuceriră
	過去完成時	cucerisem	cuceriseși	cucerise	cuceriserăm	cuceriserăți	cuceriseră
虛擬式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	să cuceresc	să cucerești	să cucerească	să cucerim	să cuceriți	să cucerească
命令式		—	tu	—	—	voi	—
	肯定		cucerește			cuceriți
	否定		nu cuceri			nu cuceriți

派生詞彙

• cucerire
• cuceritor
• cucernic

參見

• învinge
• supune