Aleksei Surkov
From Wikipedia, the free encyclopedia
Aleksei Aleksandrovici Surkov (în rusă Алексей Александрович Сурков, 13 octombrie 1899, gubernia Iaroslavl, Imperiul Rus – 14 iunie 1983, Moscova, URSS) a fost un poet, editor și critic literar sovietic rus, o figură impozantă a nomenclaturii culturale, președintele Uniunii Scriitorilor Sovietici în perioada 1953-1959.[5]
Surkov a fost corespondent de război în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei și a luptat pe front în Bătălia de la Moscova și pe Frontul Bielorus. A obținut numeroase distincții de stat, inclusiv ordinele Steagul Roșu și Steaua Roșie (de două ori), patru Ordine Lenin și două Premii Stalin.[5]
Autor a numeroase cărți de poezie, el este cel mai bine amintit pentru poemele sale care au fost puse pe muzică: „Cântecul apărătorilor Moscovei” (compozitor Boris Mokrousov, 1942), „Nici un pas înapoi” (T. A. Kuliyev, 1942), „Cântecul celor curajoși” (V. A. Belîi, 1941) și, cel mai faimos, „Zemlianka” (Konstantin Listov, 1941).[5]