Castrul roman Carsium
From Wikipedia, the free encyclopedia
Localizat în punctul „Dealul cetății”, având acces direct de la DN 2A, castrul auxiliar este
| |||||
Alte denumiri | Carsium | ||||
---|---|---|---|---|---|
Tip | Castru auxiliar | ||||
Tip construcție | Zid de piatră | ||||
Formă | Rectangular | ||||
Descoperit în anul | între finalul de sec. I – început de sec. II p.Chr. | ||||
Unități prezente | legio I Italica [1] ala II Hispanorum et Aravacorum [2] | ||||
Dimensiuni și suprafață | aprox. 120x120m | ||||
Limes | Limes Dobrogean | ||||
Unitate administrativă | Moesia Inferior | ||||
Atestare | sf. sec. XIX – începutul sec. XX | ||||
Legături directe cu castrele | Capidava • | ||||
Cod RAN | 60810.01 | ||||
Cod LMI | CT-I-s-A-02676 | ||||
Amplasare | 44°40′52″N 27°57′8″E ({{PAGENAME}}) | ||||
Denumire loc | punctul „Dealul Cetății | ||||
Localitate | oraș Hârșova , Jud. Constanta | ||||
Modifică text |
plasat pe malul înalt al Dunării, unde se întâlnesc brațele Dunării, aproape de zona unde se varsă râul Ialomița. Cercetări sporadice au avut loc încă de la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX.97 Punctul de trecere face în primă fază legătura dintre Câmpia Română și cetățile vestpontice și urmează a fi utilizat timp de 18 secole (prima jumătate a sec XIX), până în vremea imperiului otoman când va fi complet distrusă. Se diferențiază astfel mai multe faze de construcție: un prim presupus castru de pământ și lemn între finalul de sec. I și începutul de sec. II d. Hr.; sf. sec. III – început de sec. IV -sec. VI; sec. X; sec. XIII – XIV; sec. XVI și până la distrugere. [3] Din vremea lui Traian a existat o inscripție de construcție atunci când legatus Augusti pro praetore Moesiae Inferioris este Q. Fabius Postuminus, în 10398. Tot din vremuri mai timpurii ștampilele atestă fie prezența ala I Flavia Gaetulorum, ala Gallorum Flaviana sau ala Flavia99. Prezentă în materialul epigrafic este și legio I Italica și alae flotei100. Știm că ala II Hispanorum et Aravacorum101 va fi staționat aici în cel târziu începând cu a doua jumătate a sec. II. Deși în jurul fortificației s-a dezvoltat un vicus militar, nu există documentație potrivit căreia să fi existat un centru urban, dar nu este o ipoteză ce trebuie ignorată. Portul are un zid masiv de aproximativ 40 m înălțime (sf. sec. III – început de sec. IV), a suferit mai multe reparații de-a lungul timpului. În incinta romano-bizantină s-a descoperit un turn în formă de U. În 2009, a fost identificată la peste 300 m deasupra Dunării, poarta de nord cu două turnuri simetrice (T1-T2).102}} [4]
- Doruțiu-Boilă, Em. (), „Inscripțiile din Scythia Minor.”, Cercetări Arheologice, V
- Țentea, O.; Opriș, I. C.; Matei-Popescu, F.; Rațiu, A.; Băjenaru, C.; Călina, V. (), „Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare”, Cercetări Arheologice, XXVI: 9–82