Contralto
From Wikipedia, the free encyclopedia
Termenul de contralto (pronunție în italiană: /konˈtralto/) se referă la un tip de voce feminină a unei cântărețe din muzica clasică, și nu numai, a cărei întindere vocală corespunde registrului grav (cel mai de jos).[1][2]
Gama vocală reprezentată pe claviatură |
Soprano |
Contratenor sau Mezzo-soprano |
Contralto |
Tenor |
Bariton |
Bas |
Întinderea vocală a unei contraltiste este un fenomen rar întâlnit, similar cu cel al vocii de mezzosoprano, și șocant de similar (dar nu identic) cu întinderea vocală a unui contratenor.[3] În cazul vocilor bărbătești, vocea de contratenor este numită contratenorul alto (și nu altist), iar ambitus acestei voci aproape corespunde celui de altistă, fiind deplasat cu câteva semitonuri spre registrul acut.
Vocile de tip contralto sunt mai departe diferențiate, după analizarea lor atentă, în contraltiste de coloratură, lirice și dramatice.