Eremia Grigorescu
general român / From Wikipedia, the free encyclopedia
Eremia-Teofil Grigorescu (n. , Târgu Bujor, România – d. , București, România) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Eremia Grigorescu | |
Generalul Eremia Grigorescu | |
Date personale | |
---|---|
Poreclă | „Eroul de la Mărășești” |
Născut | Târgu Bujor, România |
Decedat | (55 de ani) București, România |
Cauza decesului | gripa spaniolă |
Părinți | Grigore și Maria Grigorescu |
Căsătorit cu | Elena Grigorescu, născută Arapu (1886-1918), Elena Grigorescu, născută Negropontes (1918-1919) |
Copii | din prima căsătorie: Traian, Lucreția, Aurelian, Romulus și Margareta din a doua căsătorie: Dan Ulise |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician ofițer |
Limbi vorbite | limba română |
Ministru de război | |
În funcție | |
24 octombrie 1918 - 28 noiembrie 1918 | |
Monarh | Ferdinand I al României |
Prim-ministru | Constantin Coandă |
Predecesor | Constantin Hârjeu |
Succesor | Arthur Văitoianu |
Comandant al Armatei 1 | |
În funcție | |
30 iulie 1917 - 1 iulie 1918 | |
Monarh | Ferdinand I al României |
Porecla | „Eroul de la Mărășești” |
Studii | Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1882 - 1884) Școala Specială de Artilerie și Geniu (1884 - 1886) Școala de Aplicație de Artilerie de la Fontainbleau, (1887-1889) Facultatea de matematică de la Sorbona (1887 - 1889) |
Activitate | |
A luptat pentru | Armata României |
Ramura | Artilerie |
Gradul | Sublocotenent (1884) Locotenent (1887) Căpitan (1892) Maior (1899) Locotenent-colonel (1902) Colonel (1911) General de brigadă (1915) General de divizie (1917) General de corp de armată (1918)[1] |
A comandat | 1916-1917 - comandant al Diviziei 15 Infanterie 1917-1918 - comandant al Armatei 1 |
Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Bătălia de la Mărășești Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz |
Decorații și distincții | |
Decorații | Ordinul Mihai Viteazul |
Modifică date / text |
În timpul primului război mondial a îndeplinit funcții de comandant de divizie și de armată, în campaniile anilor 1916 și 1917.[2] Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia de la Mărășești a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, și clasa II, fiind unul din cei patru ofițeri români decorați cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Gheorghe Mărdărescu.
Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie - 28 noiembrie 1918.
A murit în iulie 1919, din cauza gripei spaniole. A fost înmormântat inițial în cimitirul ostașilor de la Mărășești, osemintele fiindu-i mutate ulterior la Mausoleul de la Mărășești.