Hannibal
om de stat si cartginez / From Wikipedia, the free encyclopedia
Hannibal Barca (n. 247 î.Hr., Cartagina(d), Exarchate of Africa(d), Cartagina – d. 183 î.Hr., Gebze, Kocaeli, Turcia) a fost un om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane.
Hannibal | |
Bustul lui Hannibal | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 247 î.Hr. Cartagina(d), Exarchate of Africa(d), Cartagina |
Decedat | 183 î.Hr. (64 de ani) Gebze, Kocaeli, Turcia |
Cauza decesului | sinucidere (intoxicație) |
Părinți | Hamilcar Barca |
Frați și surori | Magon Barca, Hasdrubal Barca, Hasdrubal cel Cinstit |
Căsătorit cu | Imilce[*][[Imilce (Iberian wife of the Punic general Hannibal Barca)|]] |
Copii | Haspar Barca[*][[Haspar Barca (son of Hannibal)|]] |
Naționalitate | cartaginez |
Ocupație | politician conducător militar |
Activitate | |
A luptat pentru | Cartagina |
Ramura | military of ancient Carthage[*][[military of ancient Carthage (army of Ancient Carthage)|]] |
Gradul | comandant suprem[*] |
Bătălii / Războaie | Campania cartagineză hispanică
Războiul Romano-Sirian
Războiul Bitinia-Pérgamo
|
Decorații și distincții | |
Decorații | illustrious son[*][[illustrious son (Honor distinction for a person granted by the place where he was born)|]] ()[1] |
Modifică date / text |
Hannibal este considerat unul dintre cei mai mari comandanți din istoria militară. Tatăl său, Hamilcar Barca, a comandat forțele cartagineze în Primul Război Punic, iar frații săi erau Mago, Hasdrubal și Hasdrubal cel Cinstit.
Hannibal a trăit într-o perioadă de maximă tensiune în regiunea Mediteraneeană, când Republica Romană și-a stabilit supremația asupra Cartaginei, regatelor elenistice ca Macedonia, Siracuza și Imperiul Seleucid. Una dintre cele mai faimoase realizări a lui Hannibal a fost izbucnirea celui de-al doilea Război Punic, când a mărșăluit cu armata, incluzând elefanți de război, din Iberia, traversând Munții Pirinei și Alpii, spre Italia. Aflat în Italia, a obținut trei victorii importante - Trebia, lacul Trasimene și Cannae, unde s-a remarcat pentru abilitatea sa de-a slăbi punctele forte ale adversarului, câștigând și mulți aliați împotriva Romei. Hannibal a ocupat o parte din Italia în 15 ani, dar contra-ofensivă romană în nordul Africii l-a forțat să se întoarcă în Cartagina, unde a fost decisiv înfrânt de Scipio Africanul în bătălia de la Zama.
După război, Hannibal a adoptat reforme politice și financiare pentru a permite plata indemnizației de război impuse de Roma. Reformele lui Hannibal au fost însă nepopulare printre membrii aristocrației cartagineze și Romei, și astfel, el a fugit în exil voluntar. În acest timp, el a trăit la curtea regelui seleucid, unde a activat în calitate de consilier militar a lui Antiohie cel Mare în războiul său împotriva Romei. După ce Antioh a fost înfrânt în Bătălia de la Magnesia și a fost nevoit să accepte termenii Romei, Hannibal a fugit din nou, oprindu-se în Armenia. Ajungând la curtea din Bitinia, a obținut o victorie navală împotriva flotei Pergamului. A fost apoi trădat fiind predat romanilor și s-a sinucis prin otrăvire.
Adesea considerat ca fiind unul dintre cei mai mari strategi militari din istorie, Hannibal a fost ulterior considerat unul dintre cei mai mari generali din antichitate, împreună cu Filip al II-lea al Macedoniei, Alexandru cel Mare, Iulius Cezar, Scipio Africanul. Plutarh afirmă că, atunci când a fost interogat de Scipio cu privire la cine a fost cel mai mare general, Hannibal ar fi răspuns fie Alexandru, fie Pyrrhus din Epirus, apoi el însuși, ori, într-o altă versiune a evenimentului, Pyrrhus, Scipio și apoi el însuși.
Istoricul militar Theodore Ayrault Dodge l-a numit pe Hannibal „părintele strategiei”, deoarece a fost cel mai mare dușman al Romei, care i-a adoptat elemente tactice din propriul arsenal strategic. Această laudă i-a adus o reputație puternică în lumea modernă, și el a fost privit ca un mare strateg, comparat cu Napoleon Bonaparte.