ITER
From Wikipedia, the free encyclopedia
ITER (în latină Iter – cale; inițial un acronim de la International Thermonuclear Experimental Reactor) este un megaproiect internațional de cercetare și inginerie a fuziunii nucleare, care construiește în prezent cel mai mare tokamak(en)[traduceți] experimental al unui reactor de energie de fuziune(en)[traduceți], adiacent infrastructurei Cadarache din sudul Franței.[1] Proiectul ITER are drept scop tranziția mult-așteptată de la studii experimentale asupra plasmei în fizică, la producerea de electricitate la scară largă în centrale de energie de fuziune.
International Thermonuclear Experimental Reactor | |
Motto | The way to new energy (Calea spre o nouă energie) |
---|---|
Înființare | 24 octombrie 2007 |
Sediu | Cadarache, Saint-Paul-lès-Durance, Franța |
Locație | Saint-Paul-lès-Durance(d), Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța |
Coordonate | 43°42′28″N 5°46′39″E ({{PAGENAME}}) |
Director general | Bernard Bigot |
www.iter.org | |
Modifică date / text |
Proiectul este finanțat și gestionat de șapte entități membre — Uniunea Europeană, India, Japonia, Republica Populară Chineză, Rusia, Coreea de Sud și Statele Unite. Uniunea Europeană, ca parte gazdă a complexuli ITER, contribuie cu aproape 45 de procente din costul total, celelalte șase părți contribuind câte approximativ 9 procente fiecare.[2][3][4]
Reactorul de fuziune ITER a fost proiectat să producă 500 MW de energie finală în timp ce are nevoie doar de 50 MW pentru a funcționa.[5] Prin urmare, mașinăria are ca scop demonstrarea principiului producerii unei cantități mai mare de energie dintr-un proces de fuziune, decât cantitatea de energie necesară pentru a iniția procesul, lucru care nu a fost reușit încă de niciun reactor de fuziune. Construcția complexului Tokamak ITER a început în anul 2013[6] costul construcției ajungând acum la 16 miliarde de dolari (US$), de aproape 3 ori mai mult decât se preconiza inițial.[7] Se așteaptă ca construcția infrastructurii să fie terminată în 2019, pornirea reactorului să aibă loc în același an, experimentele cu plasma să înceapă din 2020, iar experimentele de fuziune cu deuteriu-tritiu să înceapă în 2027.[8][9] Dacă ITER va deveni operațional, acesta va fi cel mai mare experiment fizic cu plasmă de naștere magnetică(en)[traduceți] în uz, depășindu-l pe Joint European Torus.
Dată | Eveniment |
---|---|
2006-11-21 | Cei șapte participanți s-au înțeles formal de a finanța crearea unui reactor de nuclear de fuziune.[10] |
2008 | Începutul pregătirii locației, începutul itinerarului ITER.[11] |
2009 | Finalizarea pregătirii locației.[11] |
2010 | Începutul lucrărilor de excavare pentru complexul Tokamak.[12] |
2013 | Începutul lucrărilor de construcție a complexului Tokamak.[11] |
2015 | Prevăzut: începerea asamblării Tokamakului.[11] |
2019 | Prevăzut: finalizea asamblării Tokamakului.[11] |
2020 | Prevăzut: obținerea primei plasme.[11] |
2027 | Prevăzut: începerea experimentelor cu deuterium-tritium.[11] |