Iosip Broz Tito
revoluționar și om de stat de origine croată, Mareșal și președinte al Iugoslaviei în perioada 1953-1980 / From Wikipedia, the free encyclopedia
Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито; n. , Comuna Kumrovec, cantonul Krapina-Zagorje, Croația – d. , Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.[12] A fost secretarul general (ulterior președinte) al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia (1939-1980) și a condus partizanii iugoslavi, mișcare gherilă iugoslavă în Al Doilea Război Mondial (1941-1945).[13] După sfârșitul războiului, a devenit autoritarul[14][15][16] prim-ministru (1943-1963) și președinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Din 1943 până la moartea sa în 1980, deținea gradul de Mareșal al Iugoslaviei, având funcția de comandant suprem al Armatei Populare Iugoslave (JNA).
Mareșal Iosip Broz Tito | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Josip Broz |
Născut | [1][2][3][4] Comuna Kumrovec, Krapina-Zagorje, Regatul autonom Croația-Slavonia, Austro-Ungaria |
Decedat | (87 de ani)[1][2][5][3] Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia[6] |
Înmormântat | Casa Florilor[*] |
Cauza decesului | cauze naturale (insuficiență cardiacă) |
Căsătorit cu | Pelagheia Belousova[*][[Pelagheia Belousova |]] (–aprilie 1936) Lucija Bauer[*][[Lucija Bauer (German communist)|]] (octombrie 1936–) Herta Haas[*][[Herta Haas (Yugoslav partisan (1914–2010))|]] (–) Jovanka Broz (–)[7][8][9][10] |
Copii | Žarko Broz[*][[Žarko Broz |]] Aleksandar Mišo Broz[*][[Aleksandar Mišo Broz (diplomat croat)|]] |
Cetățenie | Regatul Ungariei[*] (–) Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] (–) Regatul Iugoslaviei (–) Federația Democrată a Iugoslaviei (–) Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (–) |
Religie | ateism catolic nepracticant[*] |
Ocupație | politician mașinist utilaje om de stat luptător în rezistență[*] esperantist revoluționar lăcătuș |
Locul desfășurării activității | Zagreb (–) Kamnik Čenkov[*][[Čenkov (settlement in Dolínek, Odolena Voda, Prague-East District)|]] Plzeň Germania Viena (octombrie 1912) Wiener Neustadt Comuna Veliko Trojstvo, Bjelovar-Bilogora () Kraljevica () Smederevska Palanka (octombrie 1926) Zagreb (martie 1927–noiembrie 1928) Zagreb (mai 1934–octombrie 1934) Ljubljana (octombrie 1934–februarie 1935) Moscova (februarie 1935–) |
Limbi vorbite | limba sârbocroată limba germană limba rusă limba engleză limba croată[11] |
Primul secretar general al Mișcării de Nealiniere | |
În funcție – | |
Succedat de | Gamal Abdel Nasser |
Președinte al Iugoslaviei | |
În funcție – | |
Precedat de | Ivan Ribar |
Succedat de | Lazar Koliševski[*][[Lazar Koliševski (politician macedonean)|]] |
Președinte al Consiliului Executiv din Iugoslavia | |
În funcție – | |
Precedat de | Ivan Șubașici |
Succedat de | Petar Stambolić[*][[Petar Stambolić (Yugoslav communist politician (1912-2007))|]] |
Premii | Orden narodnog oslobođenja[*][[Orden narodnog oslobođenja |]] () Orden slobode[*][[Orden slobode (state order of the Yugoslavia)|]] () Ordinul Victoriei () Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce[*] () Medal Zwycięstwa i Wolności 1945[*][[Medal Zwycięstwa i Wolności 1945 |]] () Ordinul Erou al Muncii Socialiste[*] () Krzyż Partyzancki[*][[Krzyż Partyzancki (Polish military state decoration)|]] () Premiul Jawaharlal Nehru[*] () Ordinul Karl Marx () ...mai multe... |
Partid politic | СКЮ (–) Socijaldemokratska stranka Hrvatske i Slavonije[*][[Socijaldemokratska stranka Hrvatske i Slavonije (political party in Croatia)|]] (–) |
Ideologie | titoism[*] iugoslavism[*] |
Alma mater | Școala Internațională Lenin[*] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Tito a fost arhitectul-șef al celei de-„a doua Iugoslavii”, o federație socialistă care a existat din Al Doilea Război Mondial până în 1991. Cu toate că a fost unul dintre fondatorii Cominformului, a fost de asemenea primul (și singurul cu succes) membru Cominform care a sfidat autoritatea sovietică. Ca susținător independent al căii către socialism (numită uneori „comunism național” sau „Titoism”), a fost principalul fondator și promotor al Mișcării de Nealiniere și primul secretar general. Astfel, susținea politica de nealiniere dintre cele două blocuri ostile în timpul Războiului Rece.