Istoria francmasoneriei în România
From Wikipedia, the free encyclopedia
Istoria francmasoneriei în România este după istoricii român D. G. R. Șerbănescu și francez Jacques Pierre, strâns legată de Istoria României. În dicționarele despre francmasonerie, România are pagini multe, iar în istoria României francmasonii au avut un rol determinant în sec. XIX. în epoca „pașoptiștilor“ (astfel porecliți de la revoluția din 1848) exista în centrul Bucureștilor, alături de actualul Muzeu Național de Istorie, o „stradă Farmazoană“, dispărută odată cu regularizarea Dâmboviței și cu reorganizarea urbanistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterior, actuala stradă Mircea Vulcănescu (fosta stradă Ștefan Furtună) a fost închinată „Francmasonilor“, nume pe care l-a avut până în martie 1938. Caz unic în lume, francmasoneria avea în limba română un termen popular, iar în capitala Țării Românești o stradă comemorativă.
Parte din seria de articole despre Francmasonerie | |||||||||||||
Articole fundamentale
Francmasonerie · Marea Lojă · Mare Orient · Loja masonică · Oficii ale Lojei Masonice · Mare Maestru · Francmasoneria Prince Hall · Obediențe masonice regulare · Francmasoneria continentală Istoric
Istoria francmasoneriei (în România) · Liberté chérie · Manuscrisele masonice
|