Letopisețul de la Putna
From Wikipedia, the free encyclopedia
Letopisețul de la Putna, denumit în realitate Povestire pe scurt despre domnii Moldovei (Сказанїє въ кратцѣ o моʌдавскыхь господарєнь) a fost un letopiseț scris în slavonă, astăzi pierdut, cronică din care s-au păstrat două copii.[1]
Una din copii, atribuită de lingvistul Ioan Bogdan cronicarului Azarie, este înglobată într-un codice aflat la Petersburg. Tot Ioan Bogdan i-a dat numele de „Letopisețul de la Putna”, presupunând, pe baza unor elemente istorice, că originalul (pierdut) provenea de la mănăstirea Putna. Evenimentele descrise se opresc la anul 1518. Atât Ioan Bogdan, cât și Nicolae Iorga consideră că „Letopisețul de la Putna” este o prescurtare a textului din Letopisețul de la Bistrița.[1]
Cea de-a doua copie este scrisă de călugărul Isaia și a fost încorporată într-un zbornic[2] de proveniență poloneză care se păstrează la Biblioteca Academiei teologice din Kiev. Evenimentele descrise se opresc la anul 1525.[1]