Mișcarea Națională Turcă
From Wikipedia, the free encyclopedia
Mișcarea Națională Turcă (turcă Türk Ulusal Hareketi) este termenul care definește activitățile militare și politice ale revoluționarilor turci, care au avut ca rezultat crearea și desăvârșirea Republicii Turcia, după înfrângerea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, după ocuparea Istanbulului și împărțirea Imperiului Otoman de către aliați ca urmare a Armistițiului de la Moudros. Otomanii au perceput mișcarea ca o conspirație împotriva lor.[1] Rebelii s-au împotrivit Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de către guvernul otoman, prin care otomanii renunțau la teritorii din Anatolia.
Revoluționarii turci s-au împotrivit cu arma în mână împotriva partiționării Imperiului Otoman de către puterile învingătoare, în conformitate cu prevederile Armistițiului de la Moudros, care a pus capăt în mod oficial participării Imperiului Otoman la luptele primei conflagrații mondiale. Revoluționarii s-au ridicat la luptă și împotriva Tratatului de la Sèvres semnat în 1920 de către guvernul otoman, care consfințea împărțirea țării în conformitate cu interesele învingătorilor.