Pronume interogativ
From Wikipedia, the free encyclopedia
În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspuns[1][2][3]. Acest pronume se referă în general la animate (persoane, alte ființe), la inanimate (obiecte, materii, noțiuni abstracte), la caracteristicile sau la cantitatea acestora[4].
Unul din pronume (în română al câtelea, a câta) cere o informație despre locul unei entități din cele amintite mai sus într-o serie, reprezentat de un numeral ordinal[2].
Alt pronume (în română ce), în calitate de complement direct al verbului a face, se referă la acțiuni, – Ce faci? – Lucrez[5].
Unele cuvinte interogative sunt totdeauna pronume. Altele sunt așa-numite adjective pronominale. În unele situații, acestea își pierd caracterul de adjective și devin pronume, păstrându-și forma sau nu, în funcție de limbă.
Pronumele și adjectivele interogative sunt folosite atât în propoziții interogative directe, cât și introducând întrebări indirecte exprimate prin propoziții subordonate necircumstanțiale. Unele se folosesc și în propoziții exclamative fără caracter interogativ[1]. Pronumele îndeplinesc în general aceleași funcții sintactice ca substantivele.