Rebeliunea din iunie 1832
From Wikipedia, the free encyclopedia
Rebeliunea din iunie sau Insurecția republicană din iunie 1832 (în franceză Insurrection républicaine à Paris en juin 1832) a fost o insurecție antimonarhistă a republicanilor parizieni ce a avut loc în zilele de 5 și 6 iunie 1832.
Rebeliunea din iunie 1832 | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Ilustrație din 1870 ce înfățișează un moment din timpul rebeliunii | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Monarhia din Iulie | Republicani | ||||||
Conducători | |||||||
Georges Mouton | |||||||
Efective | |||||||
30.000 | 3.000 | ||||||
Pierderi | |||||||
73 de morți, 344 răniți[1] | 93 de morți, 291 răniți[1] | ||||||
Modifică date / text |
Rebeliunea își are originea într-o încercare a republicanilor de a anula actul politic prin care a avut loc instituirea în anul 1830 a monarhiei lui Ludovic-Filip, la scurt timp după moartea puternicului susținător al regelui, președintele Consiliului de Miniștri Casimir Pierre Périer, pe 16 mai 1832. Înmormântarea generalului Jean Maximilien Lamarque i-a scos din case pe revoluționari, care au început să protesteze și să ridice baricade în fața forțelor de ordine. Rebeliunea din iunie 1832 a reprezentat ultima revoltă violentă care a avut legătură cu Revoluția Franceză din iulie 1830.
Scriitorul francez Victor Hugo a descris rebeliunea în romanul său Mizerabilii (1862), care a inspirat un spectacol de teatru muzical și mai multe filme artistice.